Multumesc pentru articol, dle Tumanian. Și pentru postare, dle Valeriu.
Imi permit cateva comentarii generale.
1. Nu cred ca materialul din care se va scrie candva istoria comunismului este atat de sarac. S-a publicat enorm de multa memorialistica si literatura de istorie și de analiza a comunismului, stalinismului, totalitarismului si cum vrem sa numim ceea ce da, poate fi numit si ”religie politica”, altfel n-ar fi hipnotizat in asa masura si pentru timp asa de indelungat atata lume. Librariile sunt pline, si chiar aceasta platforma. Din fericire, nu doar televiziunile si nu doar manualele scolare au ramas surse de informare despre aceasta epoca.
2. Acea istorie se va scrie adevarat si echilibrat atunci cand cei care o vor scrie nu vor avea nimic de pierdut: nici in materie de imagine, nici in materie de pozitii, nici in materie de stima de sine.
3. istoricii insisi, pe care unii dintre comentatori ii invinuiesc, nu scriu nici ei doar despre epoci de mult apuse. Va garantez asta in calitate de editor. Oamenii din Romania nu citesc atat cat se scrie, incluisiv pe tema asta.
4. impunerea în manuale a istoriei adevarate a comunismului, prin memorialistica lui, macar, daca distanta pentru analiza nu exista inca, desi ar putea deveni manual Raportul Tismaneanu, rezumat! de exemplu , nu depinde doar de istorici, ci de noi toți: părinți, care pot si nu fac presiuni asupra scolii, dascăli, care pot si nu fac presiuni asupra sefilor lor, parlament, care poate si nu are interes, etc.etc.
5. Dvs. le Tumanian, si dvs. dle Valeriu, chiar asta faceti: scrieti istoria comunismului așa cum a fost. Și multi dintre noi, daca-mi permiteti, dupa puteri….
din nou va multumesc.